luni, 1 iulie 2013

Sarea - adevăruri pe care trebuie să le afli

-->

SAREA

- ADEVĂRURI PE CARE TREBUIE SĂ LE AFLI -


Astăzi vreau să mă refer la sarea noastră cea de toate zilele. Cea care ar trebui să dea savoare mâncărurilor noastre și care, slavă Domnului, se găsește din belșug în patria noastră. Avem o mulțime de saline: Praid, Slănic Prahova, Tg Ocna, Ocna Dej, Turda, Ocna Sibiului. Din fiecare se extrag anual între 80.000 și 300.000 tone. Care este buba atunci? Produsul care ajunge la consumator! La tine și la mine în farfurie. În primul rând, pentru cei ce nu știu, există două mari probleme legate de sare:

1. Toată sarea care ajunge la noi este iodată.

Asta deoarece în anul 2002, nenea Năstase, din prea multă grijă pentru popor, a zis să dea o lege. O lege nenorocită, care ne-a furat libertatea de a avea opțiuni atunci când ne cumpărăm sarea – toată sarea să fie iodată [nota mea: de fapt, această lege ne-a fost impusă din afară, ca și substanța numită „initium” din pâine]. Păi suntem toți bolnavi din lipsă de iod? Eu, din câte cunosc, atât carența de iod, cât și excesul provoacă boli destul de grave. Și, având în vedere că numai 0,04% din populația României are astfel de probleme, de ce restul să fie obligați la același tratament? Cu siguranță, un om normal la cap nu ia medicamente preventiv! Iar „medicația” furnizată fără a fi nevoie face mai mult rău decât bine. În capitolul II, art. 3 al faimoasei legi HG 568/2002 se specifică clar că în România nu se va comercializa decât sare iodată! Păi de ce? întreb eu încă o dată cu disperare. Lipsa iodului poate duce la hipotiroidie însă și excesul poate duce la hipertiroidie. Vă dați seama că fiecare dintre noi își procură sare, cu voie sau fără, din diversele alimente pe care le ingerează zilnic. Majoritatea conțin sare, de la ketchup până la pateuri, conserve, pâine... totul adaugă încă puțin iod glandei noastre tiroide. Mai mult, din 2002 și până astăzi, cazurile de cancer tiroidian s-au triplat. Dacă în 2002 erau 3000 de cazuri, în 2007 erau deja peste 6000 de cazuri de cancer hipertiroidian. De ce se păstrează tăcerea asupra acestui lucru?

2. Sarea a fost „îmbogățită” cu antiaglomerant.

Chiar așa. Verificați eticheta atunci când cumpărați sare de masă. Veți observa în compoziție, pe lângă sare și iod, antiaglomerant sau E 536 (ferocianură de potasiu). Motivul pentru care ni se spune că s-a introdus pe lângă iod (de parcă nu era destul!) și acest antiaglomerant este ca să nu mai formeze sarea bulgărași. Pe bune? Pe mine nu mă deranjează bulgărașii, nici de sare, nici de zahăr. E un fenomen normal să se formeze în condiții de umiditate. Asta nu afectează în niciun caz calitatea sării! Atunci ce-i cu acest antiaglomerant și de ce ni s-a introdus în sare?

Ferocianura de potasiu (E 536, antiaglomerant), e în primul rând un compus artificial, făcut de mâna unor dobitoci, și nu se găsește în natură. Când gătim cu sare îmbogățită cu antiaglomerant, la 100°C, acesta se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier. Deși toți încearcă să ne mintă că ferocianura de potasiu este numai „puțin toxică”, vă spun eu: este foarte toxică! Atât de toxică, încât Anglia și SUA au interzis prin lege folosirea ei în alimentație! (asta s-a întâmplat pentru că oamenii s-au implicat și și-au cerut drepturile). Oricât ar vrea unii să dreagă busuiocul și să bage capul în nisip ca struțul este în mod clar toxic pentru organism! În plus, cu cât sarea este pisată mai mărunt, cu atât se înlătură mai multe oligoelemente și minerale. În schimb, se adaugă antiaglomerantul și gata otrava pentru populație! Populație cam „aglomerată” după părerea unora și care ar trebui să se mai rarefieze, dacă înțelegeți ce vreau să zic...

Un alt antiaglomerant întâlnit este E-535 (ferocianura de sodiu). Acesta se descompune, atenție! în cianură și hidrogen la 100° C. Printre consecințele acestor otrăvuri se numără:
- creșterea incidenței bolii cardiace ischemice, din cauza deficientei de magneziu;
- ateroscleroză și decompensări ale insuficienței cardiace, prin aportul de sodiu;
- toxicitate indusă de ferocianura de sodiu sau potasiu.

În același timp, iodarea sării determină efecte adverse grave:
- hipertiroidie indusă în populația cu funcție normală;
- agravarea unei hipertiroidii preexistente;  
- creșterea ratei cancerului tiroidian;  
- creșterea volumului glandei tiroide;  
- afectarea vederii, prin toxicitate directă asupra tiroidei;
- creșterea incidenței bolilor alergice (inclusiv șocul anafilactic la iod);
- hipotiroidie fetală, indusă în viața intrauterină la femeile care consumă sare iodată.

Merită menționat din nou faptul că iodarea universală a sării nu se justifică, deoarece numărul de hipotiroidii este mic în România. Consider deci că a da întregii populații a țării un singur sortiment de sare – iodată – este un fel de experiment de tip Auschwitz. Din păcate, nu mai e suficient să ne plângem. Trebuie să ne pese de sănătatea noastră și a copiilor noștri și să luăm atitudine! Nimeni n-o va face în locul nostru! Deși se vrea să credem că suntem liberi, nu avem posibilitatea de a alege! Avem dreptul la o sare normală și naturală, bogată în minerale și fără aditivi! Legea sării iodate trebuie să cadă, iar antiaglomerantul trebuie interzis!

Sursa: http://biserica.org/phpBB2/viewtopic.php?p=5258#5258

SAREA NEIODATĂ, SAREA GEMĂ, SAREA DE MARE

În toate piețele putem găsi sare gemă nerafinată, așa-zisa sare pentru murături. Este absolut naturală, nealterată prin niciun proces. Râșniți-o cu râșnița de cafea și, înainte de a o pune în solniță, puneți pe fund câteva boabe de orez; nu se va mai umezi și întări.
În magazinele de tip Plafar găsiți sare de mare. Producătorii ei nu o procesează prea mult, prin urmare, aceasta își păstrează toate mineralele, între care: fier, magneziu, calciu, potasiu, mangan, zinc și iod. Sarea de mare are calități uimitoare. Cei ce o folosesc au o rezistență la radiații de cinci ori mai mare decât ceilalți.
Tot din magazinele naturiste puteți cumpăra o sare mult mai gustoasă decât cea din ocnele noastre. Este vorba de sarea de Himalaya sau sarea Indus, din Pakistan. Acestea sunt de culoare roz și conțin, pe lângă clorura de sodiu, cca 80 de alte substanțe minerale în stare naturală. Aceste tipuri de sare sunt mai scumpe, dar gândiți-vă că necesarul de persoană pentru un an costă, totuși, cât un pachet de țigări. Nu vă zgârciți când e vorba de sănătatea voastră! În plus, dau un gust mult mai bun mâncării. Verificați!
Așadar, consumați numai tipurile de sare naturală și renunțați definitiv la sarea albă, rafinată, din comerț. Totuși, dacă vreți să rămâneți sănătoși până la bătrânețe, începeți să reduceți încet-încet cantitatea de sare din mâncare, adăugând în loc condimente naturale (usturoi, ceapă, oregano, mentă, busuioc, dafin, mărar, piper, boia...). Lămâia sau vinul alb micșorează și ele nevoia de sare.

Sperăm ca textul următor, extras din cartea celebrului medic naturist german Ernst Günter, să vă convingă să reduceți la minimum aportul de sare din mâncare.

SAREA DE BUCĂTĂRIE

Fragment din cartea „Hrana vie” de Ernst Günter

Între sarea de mare şi sarea de bucătărie e o mare diferență. Sarea de mare conține aproape 100 de elemente, cea de bucătărie numai două, iar unul este clorul, care în concentrația din sarea de bucătărie este o otravă atât de dăunătoare, încât cineva îşi poate lua viața cu un pahar de soluție concentrată. Cine n-a auzit că unui bolnav i s‐a prescris un regim alimentar fără sare? Dacă sarea e periculoasă pentru bolnavi, lucrul acesta trebuie să fie valabil şi pentru cei sănătoși.
Sarea de bucătărie este anorganică, adică nu este de origine vegetală sau animală. Deci, nu conține enzime. Plantele sunt create pentru a transforma substanțele anorganice din pământ în substanțe organice, de aceea ele constituie hrana noastră. După cum noi nu suntem creați pentru a ne hrăni cu praf de piatră, de fier sau de sticlă, tot atât de puțin avem capacitatea de a digera sau valorifica sarea de bucătărie. Dovada constă în faptul că este eliminată fără a fi transformată în vreun fel, în măsura în care nu s‐a depus în corp ca substanță străină şi viitoare cauză a unei boli.
S‐a constatat că organismul omului poate asimila cantități infime de substanțe anorganice. De exemplu, dintr‐o lingură de sare, cam o milionime de gram. Restul, deci aproape tot, intoxică sângele şi organele, favorizând apariția bolilor. Organele noastre folosesc mica lor capacitate de asimilare a sărurilor minerale anorganice în procesele biochimice de diluare a sărurilor organice.
Sarea de care omul are nevoie se află în cantitate suficientă în hrana crudă. Dovada o avem la maimuțe care, fără sare de bucătărie, sunt mai sănătoase decât omul. Dacă Dumnezeu ar fi prevăzut că o să avem nevoie de sare, atunci în grădina noastră ar fi crescut cu siguranță un pom care să o producă. Ea este însă obținută prin săpare la sute de metri adâncime în pământ sau prin distilarea a sute de kilometri pătrați de apă de mare. Acest lucru ar trebui să constituie o dovadă suficientă. Indienii şi alte popoare cu un mod de viață natural nu ştiau nimic despre sarea de bucătărie.
Ştim că sarea face sete. Pentru a o dilua şi a-i diminua toxicitatea, trebuie să bem multă apă, pentru că sarea este un corp străin. Acest lucru atrage după sine urmări grele. Țesuturile şi pereții arterelor se umflă, venele se îngustează şi astfel se ridică tensiunea arterială. Soluția de sare se depune parțial în țesutul celular. Greutatea corpului creşte, iar pielea capătă un aspect bolnav. Iubitorul de sare este chinuit de foame şi sete. Din cele 15‐20 g pe care le ingerează zilnic, rinichii sănătoşi pot elimina doar 5‐7 g. De aceea, aceşti oameni transpiră anormal şi nu suportă căldura. Corpului îi e totuşi imposibil să elimine toată sarea. Restul se depune peste tot în corp, împreună cu alți acizi, ducând la tot felul de boli, cu precădere la arterioscleroze.
Sarea distruge vitamine şi enzime, favorizând apariția cancerului.
Dr. Dahl de la Institutul de Cercetări Medicale din Brockhaven, SUA, a hrănit timp de un an 35 de femele de șobolan cu mâncare sărată. Toate au ajuns să aibă tensiune mare. Dar cât de surprins a fost medicul când, după terminarea experimentului, tensiunea şobolanilor nu mai scădea. Vedem, aşadar, că pentru vindecare e nevoie de mai mult decât de un regim fără sare. Aici ajută doar un regim de crudități bogate în enzime, care are un efect de curățire, sau postul.
În SUA şi probabil şi în alte părți, soldaților, după un efort ce a implicat transpirație, li se dă pe lângă hrana foarte sărată şi tablete de sare de bucătărie. Astfel, se doreşte înlocuirea sării eliminate prin transpirație. O asemenea greşeală încalcă legile naturii şi e o crimă. Se uită că organismul nu elimină niciodată prin transpirație sărurile nutritive, ci numai răul (toxinele). Faptul că sarea de bucătărie trebuie din nou eliminată e cea mai bună dovadă că pentru corp e o otravă. Să nu ne mirăm dacă soldatul, săturat cu carne, pâine şi sare de bucătărie, leşină. A se compara aceasta cu alimentația vechilor soldați romani.
Utilizarea sării în alimentația oamenilor îşi găseşte corespondent în îngrăşarea modernă a animalelor. Furajele sunt amestecate cu diferite săruri anorganice, care nu pot fi asimilate, mai ales sare. Datorită apei, care se acumulează în țesutul celular al cărnii, şi furajelor concentrate, animalele cresc repede (ca să nu spunem că sunt umplute cu otravă şi apă). Ceea ce în mod normal s-ar obține într‐un an, se obține astfel în 3 luni. Faptul că o asemenea carne se strânge puternic în tigaie e dovada clară. Fără sarea rafinată, care însetează şi înfometează animalele, această îngrăşare în timp record n-ar fi posibilă. Mulți oameni se îngraşă în acelaşi fel cu sare de bucătărie. Desigur, din cauza acestui mod de hrănire, vitele ar trebui să se îmbolnăvească repede şi să moară. Asta nu mai contează, căci oricum sunt tăiate înainte de a muri. Pentru om, acest lucru ar trebui să însemne mult, mai ales că el nu este destinat nici îngrăşării, nici tăierii.
Sarea de bucătărie, utilizată în măsura în care o cere azi arta culinară, favorizează orice boală. Chiar şi vindecarea rănilor este îngreunată. Problema sării poate fi rezolvată numai prin trecerea la un regim format exclusiv sau preponderent din crudități.
Sarea e la fel de străină corpului nostru ca şi medicamentele chimice. Organismul omului este o parte din natură. Corpul nu-și are originea nici în fabrica chimică, nici în minele de sare şi nici în oala de gătit. Numai natura îl poate vindeca şi hrăni cu adevărat. Cu greu se poate găsi un medicament de sinteză care să nu aibă efecte secundare dăunătoare ce depășesc cu mult aparentele avantaje. Acest adevăr e valabil şi în cazul sării de bucătărie.

-->

5 comentarii:

  1. Un articol foarte interesant... sper ca nu va suparati daca o sa-l postez si la mine :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dimpotrivă, chiar te rugăm să răspândești informația mai departe. :)

      Ștergere
  2. da, foarte bun articolul, am citit undeva ca sarea ar contine si sticla? real ori ba ?
    http://www.obiectiv.info/un-renumit-medic-socheaza-orice-forma-de-cancer-se-vindeca-in-cateva-saptamani_43216.html
    aici un medic spune ca , sarea contine sticla, sticla zgarie vasele , colesterolul se depune ca sa cicatrizeze si creste productia , apare hopertensiuna, totul este explicat in link, interesant de vazut si ala, ma pune pe ganduri si am de gand sa fac o analiza a sarii de bucatarie sa vad ce contine, pe bune, prea sunt contrafacute toate, de multe ori pun sare mai mult decat este necesar si nu are efect, oare ce contine sarea noastra cea de toate zilele ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Sarea de mare poate contine, de asemenea, agenti de anti aglomerare. Agentii de anti aglomerare sunt si ei diferiti, existand o multitudine. Cel mai bine cititi pe ambalaj. Nu mai folositi ulei si sare atunci cand gatiti, adaugati-le ulterior. Din 2004, prin lege, se gaseste in magazinele de tip plafar si in farmaciile naturiste, dar in ambalaje de maxim jumatate de kilogram. Restul e religie si conspiratie. Cam multa pentru un articol din 2013. Lasati chimistii sa traiasca. Tot ce e natural invarte lumina polarizata intr-o anumita directie. Oamenii nu pot creea asa ceva, insa pot separa din amestecul racemic substanta identica, cu cea din natura.

    RăspundețiȘtergere
  4. Suntem multi si multe sunt create artificial. Aparent trebuie. Asta sau razboaie, iradieri in masa - poate prin intermediul unor substante aditivate produselor alimentare, etc. Aveti o solutie? Care? Mai multi bani dati pe produse mai simple, care in mod normal ar trebui sa fie mai ieftine pentru ca, nu-i asa, sunt mai simple sau pur si simplu se gasesc in natura? Asta e solutia? Sa spui ca sarea de mare e noua apa calda si ca vezi doamne sunt 100 o suta!!!! de elemente in ea si ca sarea formata doar din sodiu si clor e ciuma, buba neagra, moartea in concediu e iasari deplasat. Nea ala a scris o carte acum multi ani. Cum sa limitezi clorul din sare cand sarea contine sodiu si clor in raport de unu la unu? De ce mai consumati sare? Consumati alte saruri cu alte componente chimice mai pe placul vostru! Sodiul si iodul ajuta in boala de reflux de care sufar. Voua va place sodiul? De ce nu consumati sarea aia pe care o arunca cei cu care primari ca Oprescu au semnat contracte de milioane! Ei oricum o pastreaza si arunca de-asta despre care voi spuneti ca e otrava, atunci cand e polei, si se crapa asfaltul. Ma mir ca nu scrie cineva un articol si despre asa ceva! Uite ce face sarea obijnuita de bucatarie! Distruge asfaltul, crapa, stramba fier betonul! Va dati seama ce face aparatului dumneavoastra digestiv? Etc, etc. Iar E-ul ala care se transforma in cianura la 100 de grade Celsius poate scapa viata cuiva care a consumat ceanura! Produsele similare pot avea efecte cu totul diferite, de multe ori chiar in antiteza. Vezi alcoolul etilic si alcoolul metilic. Produsele diferite sunt doar diferite. Sunt betivi pe toate strazile. La fel si fumatori. Si totusi se face cancer de la sarea de bucatarie. In cantitati mari orice e periculos. Oricat de pur si de hranitor. Fructul de noni, mierea Manuka, exista otrava in toate. Marea majoritate a compusilor obtinuta de chimisti un are actiune biologica. Compusii care imita produsele naturale au actiune biologica pentru ca de-asta sunt realizate, sa fie identice si sa se poarte la fel. Nu sunt pure? E o chestiune de nuanta. Cat de pure? Din punctul de vedere al unui microscop digital or unuia analogic? Cel mai grav lucru mi se pare faptul ca, in urma cu multi ani, cand industria farmaceutica nu era dezvoltata, lumea era mai neinformata, insa mai mica, mai putina, si deci erau mai putini prosti. Acum ca suntem multi, sunt si prosti destui. Se indoapa cu medicamente pe bani grei si cumpara produse integrale, bio, naturale tot pe bani grei. In primul caz se inchide ochii, in cel de-al doilea se scrie pe blog. Si toate astea intr-o tara binecuvantata. Binecuvantata ca e in lumea a treia, unde aerul e curat, unde cea mai mare parte locuieste in mediul rural, are camp si cultiva terenul, in cea mai mare parte cu calul si cu caruta! Buy that! Cine nu mai are bunici care lipesc cu baliga prispele caselor, care fac sapun cu pelin? Cine a uitat. Cine toarna CM11 si are usi cu geam termopan.. Toate sunt trecatoare. Apa calda se inventeaza frecvent. Planeta asta a trecut prin tot felul de schimbari pana aici.. Puteam avea soarta lui Venus, sau pe cea a mult Marte. Ne consideram mai presus de animale. Chiar credeti ca noi cum fi prima veriga ce va evolua modificat, intr-un mod nu tocmai natural pentru ca ne-am dezoltat, avem chimisti, stat de drept, legislatii, corporatii, firme care ambaleaza sare de ocna? Pana ne omoara sarea, ne omoara cu siguranta altceva, daca este asa. Problema nu e sarea, problema e mentalitatea. Suntem religiosi in aceste teorii ale conspiratiei din domeniul alimentar. Intotdeauna exista o alta carte, o alta dieta, un alt George Os(h)awa, o alta Oprah, un alt Oz, o alta firma care ambaleaza seminte si sare bio. Daca stiti mai bine, traiti cum doriti si aratati lucrul asta prin voi insiva. Restul e conspiratie, propaganta, minti mici si lucruri prost intelese.

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.