marți, 2 decembrie 2014

De ce am devenit vegetarian? + VIDEO (RO)


DE CE AM DEVENIT VEGETARIAN?

Pentru majoritatea oamenilor, vegetarianismul pare o fiţă, un trend prin care unii se diferenţiază de ceilalţi sau vor să fie mai şic decât restul. Şi eu tot de la această prejudecată am plecat când am aflat prima dată de vegetarianism. Am fost crescut cu carne, predominant de porc, mai târziu de pui şi n-am ratat nicio ocazie să arunc câte o remarcă răutăcioasă când mă întâlneam cu câte un vegetarian. Când ieşeam din ţară, râdeam cu prietenii de restaurantele unde nu se găsea carne şi nu mi-aş fi putut imagina niciodată că s-ar putea trăi şi fără. Lucrurile s-au schimbat când am început o dietă strictă, cu multe legume crude. Atunci am descoperit că nu numai pâinea, carnea şi cartoful sunt alimente adevărate. Câteodată şi o salată verde te satură dar, evident, pentru asta e nevoie să treci peste o perioadă de acomodare.


Când am ajuns în Parlamentul European, am început să înţeleg de ce mulţi de acolo au ales să nu mai mănânce carne. Atunci când citeşti mult prea multe dosare în Comisia pentru Agricultură sau Comisia de Mediu, ajungi să ai dubii în ceea ce priveşte calitatea unor produse alimentare. Dacă te mai duci şi la Grupul pentru Bunăstarea Animalelor sau la discuţii despre Organisme Modificate Genetic şi clonare, ţi se taie pofta de tot. Aşa am păţit şi eu.

De ce poluăm mai mult dacă mâncăm carne? Un studiu intitulat Methane Emissions from Cattle publicat în Journal of Animal Science ne spune că 6% din hrana digerată de vaci se transformă în metan, iar creşterea vacilor generează metan cam cât industria de petrol şi gaze şi gropile de gunoi la un loc. Asta înseamnă că numai vacile emit 2% din totalul gazelor cu efect de seră. Dacă adăugăm hrana, transportul, îngrijirea lor şi prelucrarea cărnii, impactul este mult mai mare. O altă perspectivă vine de la Consiliul Ştiinţei şi Tehnologiei Agricole din Marea Britanie. Conform studiilor făcute de englezi, se estimează că, pentru obţinerea unui kilogram de carne de peşte se folosesc 1-2 kg de hrană. Pentru un kg de carne de pasare, cantitatea hranei se ridică la 2,5 kg, pentru porc, între 4 şi 5,5 kg iar pentru vacă ajunge la 10 kg. Cred că de aici se vede clar diferenţa de utilizare a resurselor şi faptul că la legume nu folosim decât... apă.

Dacă tot veni vorba de câtă apă ne trebuie ca să creştem legume sau animale, răspunsul vine de la cercetătorul D. Pimentel. Pentru un kg de cartofi, de exemplu, ne trebuie 500 de litri de apă, pentru un kg de soia – 2.000, pentru un kg carne de pasare – 3.500, iar pentru un kg de carne de vacă – 100.000. Asta în contextul în care mulţi cercetători spun că resursa strategică a viitorului va fi apa. Ilustrativ pentru lipsa de apă este cazul Barcelonei, unde sunt trimise în fiecare an containere şi vapoare cu apă. De asemenea, creşterea intensivă a animalelor este o sursă majoră de poluare a solului şi a apei. De bunăstarea animalelor nici nu trebuie să mai vorbesc. Am văzut sau am auzit cu toţii de fermele în care păsările nu văd niciodată lumina zilei sau de vacile legate cu gâtul de pământ, imobilizarea lor păstrând carnea fragedă. Deşi în Europa încă stăm bine şi nu prea găsim aceste extreme, nici la noi situaţia nu e roz.

O altă îngrijorare a mea este problema antibioticelor. Animalele de fermă primesc foarte multe suplimente sub formă de hormoni de creştere sau antibiotice. Acestea le stimulează creşterea şi previn apariţia unor boli. Specialiştii avertizează însă că aceste antibiotice au consecinţe grave, printre care apariţia superbacteriilor rezistente la antibiotice şi imunizarea organismului nostru la antibiotice. Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a publicat în aceste zile un studiu care relevă că 75% din carcasele de pui pentru rotisat din mai mult de 500 de abatoare din UE conţin bacteriile Campilobacter şi Salmonella. Un alt studiu ne arată că în Marea Britanie, o mare parte din cazurile de contaminare cu Campilobacter nu răspund la tratament, din cauza dezvoltării rezistenţei la antibiotice.

Tot aşa, n-am crezut că vegetarianismul slăbeşte. Dar mă uit la mine: am ajuns la 81-82 kg şi nu înţeleg ce se întâmplă. Fac mişcare exact ca înainte şi am slăbit! Poate că am pierdut din masă musculară din cauza lipsei de proteine? Nu cred, dar o să-l întreb pe doctorul nutriţionist care va participa miercuri la o discuţie online cu cititorii TOTB [Think Outside the Box - Gândește în afara cutiei]. Ceea ce ştiu sigur că e fals e afirmaţia că dacă nu mănânci carne te simţi rău, devii deprimat şi până la urmă te îmbolnăveşti. Eu, după aproape trei luni de vegetarianism, vă spun că mă simt excelent. Sunt mulţumit cu noua mea viaţă şi foarte precaut când vine vorba de industria cărnii, ca nu cumva să mă întorc de unde-am plecat. Probabil că de sărbători o să mănânc puţină carne pregătită de mama, aşa, de poftă. Dar, cu siguranţă că acest aliment nu va mai fi prezent în mod regulat în meniul meu de-acum încolo.


Andras Forgacs - Piele și carne fără să omorâm animale
(Leather and meat without killing animals) (RO)


Un comentariu:

  1. Vom intelege oare, la nivel de specie dotata cu inteligenta, ca absolut toate vietatile de pe planeta sunt de fapt indreptatite sa primeasca acelasi tratament cu fiintele umane, ele fiind alte natii, popoare locuitori ai aceleasi case, Terra!

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.