vineri, 27 februarie 2015

André Gernez - Cel mai ilustru doctor necunoscut din lume + VIDEO (RO)




ANDRÉ GERNEZ
CEL MAI ILUSTRU DOCTOR NECUNOSCUT DIN LUME

„Un doctor din Roubaix primește o distincție internațională. O veche dogmă este dărâmată: Creierul fabrică noi celule nervoase. Nașterea neuronilor și moartea unei dogme”. La voix du Nord, 7 iunie 1979
„Un doctor francez previne cancerul”. Herald Tribune, 30.09.1987 și New York City Tribune, 08.08.1987


Pe data de 23 decembrie 1971, americanii lansează „războiul contra cancerului”. John Rooney, consilierul președintelui Richard Nixon, anunță întreaga presă că în anul 1976, data bicentenarului Independenței Statelor Unite, victoria asupra cancerului va fi totală. Fanfaronadă electorală? Nu! Această declarație se sprijină pe descoperirile lui André Gernez, medic francez cancerolog și fiziopatolog. Un studiu INSERM (Institutul Național de Sănătate și Cercetări Medicale) din Franța  demonstrase încă din anul 1971 că această boală neiertătoare, cancerul, poate fi evitată în 93% dintre cazuri.

La sfârșitul anilor ’60, doctorul Gernez creează grupul de cercetare UBI (Union Biologique Internationale). Începând din 1967, împreună cu colaboratorii săi, dr. Gernez revoluționează principiile fundamentale ale biologiei, fiind în măsură să controleze diverse patologii grave: cancerul, ateromatoza, scleroza în plăci, schizofrenia, miopatia Duchenne, astmul, alergiile, psoriazis, Parkinson, Alzheimer). 40 de ani mai târziu, cea mai mare parte a teoriilor sale sunt recunoscute la nivel mondial, fără ca numele său să fie citat vreodată. Wikipedia îi dedică doar câteva rânduri, numindu-l „un medic francez neconvențional”.

Dr. André Gernez (1923-2014) este părintele teoriei celulelor stem sau sușe [n.n.: Celulele stem sunt celule care au capacitatea de a se transforma într-o mare diversitate de celule diferențiate - celule nervoase, hepatice, epiteliale, musculare etc. - putând astfel să reînnoiască și să refacă țesuturi afectate sau distruse]. La sfârșitul anilor ’60, dr. Gernez a revizuit dogma fixității neuronale, demonstrând că în organism există celule funcționale (lucrătoare) și celule generatoare (stem). Este, de asemenea, autorul a numeroase alte teorii, printre care cea a hormonului de creștere și cea a transfuziei sanguine universale. Niciuna dintre tezele pe care le-a susținut de-a lungul anilor de cercetări științifice nu a fost infirmată, dar, din considerente comerciale, foarte puține au fost aplicate în practică.

La începutul secolului XX, histologul spaniol Ramon y Cajal introdusese o dogmă care pretindea că celulele neuronale dobândite la naștere nu se mai pot regenera pe parcursul vieții. Așadar, ele ar fi un patrimoniu care se epuizează treptat în cursul vieții. În 1970, grupul de cercetători condus de dr. Gernez a demonstrat falsitatea acestei dogme și a introdus noțiunea de „neurogeneză postnatală”. Renunțarea la vechea concepție a fost admisă pe plan internațional, și astăzi toată lumea știe că există o plasticitate neuronală, adică neuronii distruși se pot reface pe parcursul vieții. Descoperirea dr. Gernez vizează astfel toate bolile degenerative pentru care, timp de un secol, nu s-a găsit o terapie, din cauza erorii introduse de laureatul Nobel, dr. Cajal.

Pe 17 iunie 1979, la Salzburg, în Austria, doctorul André Gernez a fost premiat pentru „teoria unificată a cancerului”, primind medalia Hans Adalbert Schweigart din partea „Uniunii Internaționale pentru Protecția Vieții”, o organizație care număra la vremea respectivă 40 de laureați Nobel între cei 400 de savanți ai consiliului său director. Președintele juriului era Linus Pauling, singurul savant cu două premii Nobel nepartajate (pentru pace și chimie).

Pe 17 noiembrie 2007, „Societatea pentru încurajarea progresului” i-a în mânat doctorului André Gernez, la Paris, în plenul Senatului, o medalie de aur, însoțită de următoarea motivare:
„Timp de decenii, doctorul Gernez a alertat autoritățile medicale în privința existenței unei metode de prevenire a cancerului. În van, căci cancerul nu este doar o boală, ci și o activitate comercială cu implicații multiple, de care nici chiar guvernele nu pot scăpa. Dar adevărurile științei reușesc până la urmă să iasă la suprafață. Nu pentru că sunt acceptate, ci pentru că cei care le tăinuiesc vor muri înaintea lor, spunea Max Planck. Domnule doctor Gernez, ați avut dreptate, dar prea devreme. Astăzi, când mobilizarea contra cancerului a devenit o prioritate, iar protocolul dumneavoastră este atât de actual, „Societatea pentru încurajarea progresului” consideră că este stringent ca protocolul dumneavoastră de prevenire a cancerului să fie integrat în metodele de combatere a acestuia (...) Suntem extrem de onorați să vă decernăm această Medalie de aur”.

Din 1948, când a devenit cel mai tânăr medic doctorand din Franța, și până în 1968, când a scris prima sa lucrare, dr. Gernez s-a adâncit neîntrerupt în lectura lucrărilor de specialitate. A căutat în literatura medicală observațiile științifice nefructificate, adică ceea ce unii au ratat, văzând fără să vadă. El a constatat că unii cercetători făcuseră unele descoperiri fără să le aplice în practică, precum cel care observase că o celulă se divide în alte două celule – una lucrătoare și alta reproducătoare. Se făcuse deci înaintea lui observația crucială, dar nu s-a mers mai departe.

Gernez s-a lansat într-o lectură asiduă, căutând în texte toate informațiile ignorate sau ocultate care aveau un potențial real în terapeutica medicală. Apoi a făcut o extraordinară sinteză a datelor disponibile, care a fost fundamentul pe care și-a construit teoria: Este suficient să controlezi glanda hipofiză pentru a stopa toate bolile degenerative, din momentul în care apar. În aceasta a constat geniul doctorului Gernez.

În fața evidenței, academicienii au recunoscut formal că teoria cineticii celulare a doctorului Gernez este corectă, după care și-au văzut mai departe de cercetările lor mercantile. Iar scopul actual al experimentelor medicale este acela de a se servi de celulele stem pentru a depăși ce a făcut natura. Bineînțeles că se înșeală, nu vor reuși niciodată...

În august 1992, dr. Gernez a fost invitat la cel de-al 18-lea Congres Internațional pentru Unitatea Științei, ținut la Seul. În finalul discursului său de la tribuna Congresului el a spus:

„Domnule președinte, doamnelor și domnilor,
După patologia virală, de-acum un secol, și după cea microbiană, de-acum o jumătate de secol, principala cauză a mortalității și a morbidității este patologia degenerativă. Aceasta se exprimă prin diverse boli, care în aparență n-au nicio legătură: cancerul nu seamănă cu ateroscleroza, care nu seamănă cu scleroza în plăci, care nu seamănă cu Parkinson-ul, Alzheimer-ul sau schizofrenia. Și totuși, toate aceste boli au un numitor comun. Ele nu pot apărea decât în prezența și sub influența unui hormon secretat de glanda hipofiză: hormonul de creștere. Acest hormon este necesar doar pentru asigurarea creșterii organismului până la maturitate. Odată ce organismul a ajuns la vârsta adultă, el nu mai are nicio utilitate, dar continuă să fie secretat, precum hormonul ovarian la femei, după instalarea menopauzei.
Aș vrea să vă atrag atenția asupra corelației pozitive care există între hormonul de creștere și bolile degenerative. Analiza acestei corelații impune, contrar ideologiei oficiale, suprimarea hormonului de creștere la pacienții adulți, pentru a preveni și a vindeca bolile degenerative. La baza acestei propuneri stau mai multe dovezi biologice: Din momentul în care este atinsă vârsta adultă, hormonul de creștere devine inutil. Dispariția lui naturală, odată cu înaintarea în vârstă, sau suprimarea lui naturală prin laser sau radioterapie, nu are niciun efect fiziologic sau patologic, imediat sau mai târziu. Astăzi există o tehnică simplă și performantă care suprimă selectiv secretarea hormonului de creștere, fără a afecta ceilalți stimuli”.

Dr. Gernez a observat că hormonul de creștere joacă un rol fundamental în apariția sclerozei în plăci și a celorlalte boli degenerative. Acest hormon este indispensabil pentru organogeneza individului, până când acesta atinge vârsta maturității, însă el devine inutil din momentul în care individul s-a oprit din creștere. De obicei, odată cu înaintarea în vârstă, secreția hormonului de creștere diminuează, până la dispariție, dar procesul nu se desfășoară identic la toți oamenii. În mod natural, hormonul de creștere este inhibat de un alt hormon, numit somatostatină. Ei bine, s-a constatat că în toate cazurile de Alzheimer somatostatina este absentă, ceea ce înseamnă că la bolnavii de Alzheimer frâna hormonului de creștere a dispărut.

Dr. Gernez a observat o recrudescență a bolilor degenerative în momentele de secreție excesivă a hormonului de creștere. Din acest motiv, spune el, de îndată ce sunt diagnosticate primele simptome ale sclerozei în plăci, este vital să se suprime secreția hormonului de creștere. Această intervenție este simplă și nu va avea nicio repercusiune asupra taliei, metabolismului sau intelectului pacientului. Dimpotrivă, prin această procedură se suprimă excesul de diviziune neuronală, care favorizează instalarea bolii. Iar inhibarea hormonului de creștere se poate aplica nu doar pentru scleroza în plăci, ci pentru o paletă largă de boli: ateroscleroză, ateromatoză, schizofrenie, cancer, miopatie, astm, alergii, psoriazis etc.

„Când am prezentat specialiștilor acest mecanism – povestește dr. Gernez – acesta a obținut o recunoaștere imediată. În sfârșit, medicii patologi înțelegeau acum un număr mare de fenomene. Vă dau un exemplu: Când o femeie este însărcinată, nu se constată niciodată puseuri evolutive. De ce? Pentru că hormonul de creștere este captat de fătul pe care-l poartă, aflat în plină diviziune celulară. Ba chiar hipofiza mamei devine insuficientă pentru a permite acestor celule să se înmulțească normal, așa încât placenta secretă la rândul ei un hormon similar, numit placental growth hormone (PGH), identic cu hormonul de creștere, pentru a suplini un eventual deficit. Deci, în timpul sarcinii, hormonul de creștere al viitoarei mame stagnează. Însă imediat după naștere, toate țesuturile mamei, care sunt îmbibate de hormoni de creștere, devin libere, și în acel moment, ei îi vor stimula diviziunea celulară. Așa se explică de ce, după naștere, apare diabetul de sarcină, precum și pulsiuni nevrotice, ca deprimarea, angoasa. În felul acesta am înțeles și de ce, în cazul unor traume psihice, avem un exces de hormoni de creștere, de unde și apariția bolilor psihice. Acum, toate aceste fenomene și-au găsit o fundamentare logică.
Ca urmare a descoperirilor noastre, Ministerul Sănătății de atunci a abordat problema pragmatic: Vom consulta fișele tuturor pacienților cărora, din diferite motive, li s-a inhibat hormonul de creștere, pentru a vedea dacă dr. Gernez are dreptate. Și vă spun că la vremea respectivă existau deja terapeuți care practicaseră sute, chiar mii de hipofizialize (dr. Goerinz, de pildă). Deci Ministerul a spus: Dacă vom constata la aceste persoane o diminuare a procentului de boli degenerative, precum scleroza în plăci, vom valida procedeul. Știți ce le-am răspuns? Dacă veți găsi un singur caz de scleroză în plăci, eu îmi arunc diploma la coș!
Ei bine, verificările s-au făcut, iar rezultatul a fost publicat în Journal Officiel du Senat din 21 mai 1981: ‘Corelația între dispariția hormonului de creștere și absența sclerozei în plăci este dovedită’. Toată lumea a răsuflat ușurată. La spitalul Salpêtrière din Paris, experimentatorii așteptau entuziasmați să înceapă inhibarea hormonului de creștere la pacienți. Atunci însă, din motive „indefinibile”, dar pe care le cunoaștem, a intervenit un fel de supra-dictatură, străină de medicină. Acea instanță a cerut, citez, puțin răgaz, pentru a mai reflecta’. Au trecut 33 de ani de atunci. Și încă se mai reflectează...”.

Dr. André Gernez - Transfuzia sanguină universală (RO)



Pentru o informare corectă privind bolile degenerative, urmăriți și video-urile de mai jos: 
Dr. Gernez - Cancerul învins, partea 1:
https://www.youtube.com/watch?v=Aj9n-TTIg4c 
Dr. Gernez - Cancerul învins, partea 2:


Dr. Gernez - Cancerul învins, partea 3:


Dr. Gernez - Cancerul învins, partea 4:
https://www.youtube.com/watch?v=vlVywGBtzMQ
Dr. Gernez - Schizofrenia și drogurile 
https://www.youtube.com/watch?v=JRoPh9_CikQ
Dr. Gernez - Boala Alzheimer:
https://www.youtube.com/watch?v=Cueko7UYcJQ
Dr. Gernez - Afacerea „depistarea cancerului”
https://www.youtube.com/watch?v=iRF0mlYEONU


5 comentarii:

  1. Nu spun " multumesc " pentru ca nu corespunde.
    Cand voi descoperi cuvantul care sa exprime gratitudinea , ma voi intoarce la postare si-l voi scrie.
    Pana atunci, las tacerea .

    Namaste !

    RăspundețiȘtergere
  2. Deja or disparut primele doua filmulete de pe youtube! Grabiti-va sa le vizionati macar pe celelalte!
    Dusmanul vegheaza!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Arina, mulțumim pentru atenționare! Le salvăm acum pe celelalte, sperăm să le putem încărca în altă parte și să le facem disponibile celor interesați. Incredibil ce se întâmplă... și totuși, adevărat.

      Ștergere
    2. Arina, din fericire, Aqua Terra a încărcat video-urile în două locuri pe youtube. Am schimbat link-urile și acum totul este în regulă, prezentările pot fi vizionate, ceea ce recomandăm tuturor.

      Ștergere
  3. Multumesc. Le gasisem oricum in alta parte. Doamne ajuta!


    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.