joi, 27 august 2015

Gândirea poate schimba radical lupta trupului cu boala + documentar (RO)


GÂNDIREA POATE SCHIMBA RADICAL
LUPTA TRUPULUI CU BOALA


În Evul Mediu, medicina occidentală separa mintea de trup. Exista o diferenţă de opinii între matematicianul şi filozoful francez René Descartes, care susţinea că vindecarea omului revine medicilor, și Biserica Catolică, care avea pretenția că vindecarea minții umane, care este o creație a sufletului, cade exclusiv în sarcina ei. Descartes, ale cărui scrieri au fost introduse în 1667 în „Lista cărţilor interzise de Biserică”, considera că cele două componente – minte și trup – interacţionează în creier. Având o capacitate analitică extraordinară, Descartes a ajuns la concluzia că „mintea este atât de dependentă de relaţiile dintre părţile corpului uman, încât orice om care va reuşi să stăpânească ambele elemente va revoluţiona medicina”.

Doctorii şi psihologii au descoperit recent că mintea poate îmbunătăţi procesul de vindecare a corpului într-un mod în care medicina tradiţională nu va putea niciodată. Oamenii de ştiinţă pot astăzi confirma ceea ce Descartes a spus cu două secole în urmă: gândurile noastre sunt capabile să producă schimbări radicale, de ordin chimic şi fizic, care ne afectează în mod direct sănătatea - în bine sau în rău, în funcție de natura gândurilor. 

Spitalele din ziua de azi angajează psihologi pentru a găsi metode noi de a-și trata pacienţii care au boli precum cancer, probleme cardiace, de digestie sau intestinale. Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care mulţi o neagă sau refuză s-o recunoască: gândurile pozitive ale pacientului pot grăbi procesul de vindecare, iar efectul placebo este o reacţie biologică a creierului faţă de boli.

„De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reacției organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispuşi să îmbrăţişeze această metodă de vindecare” spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu normă întreagă la Northwestern Memorial, Chicago, un spital specializat pe boli de inimă. Psihologii sănătăţii nu sunt ca psihiatrii, care încearcă să găsească originea problemelor emoţionale în copilărie. Medicina complementară pe care o practică ei se bazează pe studii care ne arată că stresul, anxietatea şi depresiile, pentru care 60% din pacienţi merg la medici, pot dăuna corpului în egală măsură cu microbii, hrana nesănătoasă, lipsa exerciţiului sau obezitatea.

Patricia Mumby, profesor în secția de neuroştiinţe complementare de la Loyola University, face parte din noua generaţie de psihologi ai sănătăţii. Ca asistentă pentru o perioadă lungă de timp, a devenit sceptică în privinţa metodelor medicinii alopate şi s-a hotărât să studieze psihologia. Ea consideră că mintea noastră este un rezervor de vindecare nefolosit: „Pacienţii îşi dau seama de legătura dintre minte şi trup şi-şi doresc să aibă mai mult control asupra sănătăţii lor. Iar centrele de asistenţă medicală acceptă această metodă neconvenţională de vindecare”.

Puterea vindecătoare a metodelor folosite de psihologii sănătăţii - tehnici de relaxare, autohipnoză, yoga, acupunctură - se bazează pe două descoperiri revoluţionare privind modul de funcţionare al creierului. Prima susţine că o reţea vastă de nervi împânzește corpul în multe configuraţii, având ca rădăcini terminaţiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirmă că creierul transmite în mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv şi imunitar, valuri care apoi răspund mesajului chimic din exterior.

Domeniul de cercetare care poartă numele de psiho-neuro-imunologie studiază modul în care factorii de stres şi emoţiile negative pe care le generează sunt percepute ca deficienţe de ordin fizic. Creierul, de pildă, comunică cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon şi adrenalină, crescând astfel riscul unei posibile boli şi întârziind procesul de vindecare. Râsul sau jogging-ul pe de altă parte pot stimula secreția unor hormoni care reduc inflamaţiile şi combat integrarea microbilor în corp, ceea ce oferă protecţie împotriva apariţiei cancerului.

Descartes ştia faptul că creierul poate fi păcălit cu uşurinţă şi că entuziasmul unui om atunci când confundă o bucată de sticlă cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Cercetări recente arată că în creier au loc reacţii chimice care susţin aceste emoţii. De asemenea, s-a dovedit ştiinţific faptul că creierul persoanelor internate clinic care iau ceea ce ei cred că sunt medicamente eficiente, dar care de fapt sunt pilule de zahăr (placebo) produc aproape aceleaşi modificări neurochimice.

Într-un studiu, în care starea bolnavilor de Parkinson se îmbunătăţea considerabil în urma utilizării de pilule placebo, imaginile au arătat că creierul lor producea aceeaşi cantitate de acetilcolină ca şi creierul pacienţilor care luau medicamente reale. Efectul placebo crește capacitatea de vindecare a organismului în 30-60% din cazuri, spre deosebire de medicamente, care deseori n-au niciun efect, sau chiar pot dăuna. 

„Să vrei să fii vindecat este începutul vindecării”, spunea filozoful Lucius Seneca în urmă cu 2000 de ani. Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explică ce voia Seneca să spună de fapt: „Prin chirurgie putem vindeca problemele de inimă, dar cam atât. Pacienţii pot în continuare suferi de depresie şi stres, care le face mai mult rău la inimă decât boala în sine. În urmă cu 20 de ani, dacă-i sugerai cuiva să se ducă la o clinică de psihologie, cu siguranță s-ar fi opus. Astăzi însă, această metodă este îmbrățișată tot mai des. Oamenii realizează că depresia este o parte a bolii”.

Dolores Rogalski, o femeie în vârstă de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operaţie de transplant de cord pentru că avea probleme grave de stres, după 4 luni în care trecuse printr-un divorţ, o operaţie la plămâni, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat şi a mamei sale vitrege. Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe şedinţe terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul secției de medicină complementară, pentru a se vindeca de stres. „Oamenii încearcă să controleze mediul în care trăiesc, spune Lebowitz, dar când problemele se adună, ei tind să se concentreze pe lucrurile care nu sunt aşa cum erau plănuite”. Înainte de transplant, Lebowitz a învăţat-o pe doamna Rogalski exerciţii de relaxare a corpului şi minţii. A început cu respiraţii lente şi adânci şi a continuat cu relaxarea fiecărui muşchi din corp. Aceste exerciţii au ajutat-o să-şi concentreze gândurile asupra unor elemente care o făceau să se simtă în siguranţă şi capabilă de vindecare. „Nu mai sunt deloc ceea ce eram înainte, spune Rogalski. Mi-am acceptat divorţul. Am acceptat toate lucrurile din viaţa mea faţă de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile în funcţie de importanţa lor şi am privit problemele din toate unghiurile. Acesta este elementul cheie”. 

Când oamenii de ştiinţă vorbesc despre stres, se referă la stresul cronic, care durează cel puţin două săptămâni, nu la numeroasele feluri de depresie sau frustrare pe care le experimentează zilnic oricine. Bruce McEwen, neuro-endocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit că acest tip de stres poate modifica în rău configuraţia nervoasă a creierului. Cercetările lui arată că hormonii eliminaţi de stres pot activa un răspuns dăunător, care se întoarce la creier şi-l afectează în zonele care coordonează presiunea sângelui, ritmul cardiac, activitatea intestinală, memoria, starea psihică. „Se pare că circuitele în partea cognitivă a creierului sunt foarte sensibile la stres, şi abia acum am început să ne dăm seama de consecinţele grave pe care acest lucru l-ar putea avea, spune McEwen. Caracteristica principală a stresului cronic şi a depresiei se numeşte sindromul bolii. Te simţi ca şi cum ai avea gripă sau ai fi răcit: lipsit de energie, vezi lucrurile în ceaţă şi nu-ţi dai seama de ce se întâmplă în jurul tău. Te simţi bolnav din punct de vedere fizic, când de fapt nu eşti. Toate acestea se datorează hormonilor eliminaţi de creier, care trimit un răspuns dăunător organismului”.

„Inima şi celelalte organe sunt practic coordonate în totalitate de sistemul nervos central” spune Dr. Michael Jones, director al secţiei de boli gastrointestinale şi neurologice la spitalul Northwestern Memorial. Ruptura s-a produs încă din epoca iluminismului din secolul XVIII, când oamenii de ştiinţă au decis să studieze anatomia corpului uman, iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. Asta s-a întâmplat şi în perioada Inchiziţiei, spune Jones, şi Biserica Catolică a subliniat: René, este o idee magnifică, dar nu uita că mintea şi sufletul aparțin lui Dumnezeu şi Bisericii Catolice! Dualismul minte-corp a dat o idee și afaceriștilor: dacă te simţi bolnav, eu am antidotul. Dar aceștia au neglijat capacitatea naturală de vindecare şi potenţiala putere distructivă a creierului”, spune Jones.

Efectul gândului asupra corpului a fost întotdeauna vizibil în diferite ipostaze: O situaţie stresantă produce o senzaţie de fluturi în stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o ingerezi nu va fi la fel de bine digerată dacă este întreruptă de un telefon de la FISC care te anunţă că-ţi vor fi majorate taxele. Nu contează motivul stresului. Ceea ce contează e că trebuie să opreşti acest stres.

„Spitalul nostru deţine ultimele versiuni de medicamente împotriva bolilor neurologice şi analgezice viscerale, spune Jones. Avem toată aparatura necesară, dar nimic din ce avem nu poate face mare lucru atunci când stresul cronic s-a instalat. Când vorbeşti cu oamenii, te implici în viaţa lor şi-i înveţi să privească problema în ansamblu, și atunci ei deja se simt mai bine”.

În urmă cu 3 ani, când Seth Knocke avea 16 ani, suferea de greţuri puternice după ce mânca. A consultat mai mulţi doctori, dar în zadar. În final a ajuns la Jones, care mai întâi a încercat cu medicamente împotriva greţurilor. Acestea n-au avut niciun efect. Apoi, Jones l-a tratat cu antidepresive pentru a-i relaxa muşchii netezi ai sistemului digestiv. Metoda a funcţionat timp de 8 luni după care greţurile au revenit cu aceeaşi intensitate. Atunci Jones s-a hotărât să apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones şi-a dat seama că problemele lui Knocke au început din cauza unui virus stomacal, care îi provoca greţuri când mânca. Dar chiar şi după ce virusul a fost eliminat, mintea lui a continuat să elibereze substanţe chimice care-i produceau greaţă când mânca. Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a încercat să-l trateze pe Knocke prin auto-hipnoză, proces în care pacientul rămâne conştient dar relaxat, ca şi cum ar fi gata să adoarmă, pregătind astfel creierul să accepte informaţii ce aveau să disocieze mâncarea de greaţă. Concentrându-se asupra unei imagini luminate dintr-o cameră întunecată, Knocke îl asculta pe Keefer, care-i spunea să-şi imagineze că se afundă într-un nor fin, pentru ca apoi să cadă într-o barcă ce plutește pe un lac liniştit.


Bând apa răcoritoare din lac, Knocke îşi imagina cum aceasta îi trece prin esofag şi mai apoi în stomac, unde îi vindecă orice urmă de greaţă. După 5 şedinţe, senzaţia de greaţă i-a dispărut. De câte ori aceasta ameninţa să revină, el apela la auto-hipnoză, răcorindu-şi stomacul cu o sorbitură virtuală de apă limpede. Acum, boboc la Facultatea de arte liberale din Beloit – Wisconsin, el plănuieşte să devină psiholog, inspirat fiind de propria-i experienţă în vindecarea prin auto-hipnoză. „Au spus despre creierul meu că e ca hardul unui calculator, spune Knocke. Ceea ce s-a stocat în memoria lui a fost senzaţia de greaţă, iar tot ce au trebuit ei să facă a fost să șteargă această senzaţie şi eu am fost OK”.

Iritările stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apelează la gastroenterologi. De când terapia prin medicină alopată s-a dovedit ineficientă pentru aceste boli, un număr impresionant de fiziologi consideră azi că mai întâi trebuie tratat creierul, pentru ca mai apoi să poată fi tratată boală în sine. Mai mult, psihoterapia s-a dovedit o metodă ieftină, costând cu 22% mai puţin decât antidepresivele şi cu 41% mai puţin decât terapia standard. Evident, medicina complementară nu poate înlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinii alopate. Dar există un acord în comunitatea medicală, că stresul, anxietatea şi depresia dăunează sănătăţii şi trebuie tratate. De fapt, trebuie să schimbăm principiile medicale. Medicii trebuie să înceapă prin a întreba pacienții ce se întâmplă în vieţile lor când fac boli infecţioase, cancer, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru că acum ştim motivul care le afectează vieţile şi cauza producerii acestor boli.

Primul indiciu, descoperit încă din anii 1900 de către Walter Cannon de la Harvard, arată că stresul nu este doar o mare neplăcere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit că atunci când oamenii se simt ameninţaţi, corpul reacţionează prin creşterea presiunii sângelui și a bătăilor inimii, prin contracții musculare şi prin respiraţie îngreunată. 60 de ani mai târziu, în acelaşi laborator al lui Cannon, dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: relaxarea. În timpul cercetărilor lui, Benson a bănuit dispreţul colegilor de la Harvard, aşa că își desfășura activitatea noaptea, când putea să aducă pacienţi care să practice meditaţia. El a descoperit că doar prin simpla gândire, aceştia își puteau modifica funcţiile corpului. Ritmul respiraţiei scădea cu 25%, consumul de oxigen scădea cu 17%, tensiunea arterială scădea și ea, iar bătăile inimii erau mai reduse. Dar nu numai meditaţia reduce stresul. Cercetările ulterioare au arătat că respiraţia profundă, relaxarea progresivă a muşchilor, hipnoza, imaginaţia ghidată şi alte tehnici pot îmbunătăţi reacţia de relaxare a corpului.


„Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, orice boală provocată sau care s-a înrăutăţit din cauza stresului a fost combătută”, spune dr. Benson, profesor de medicină la Institutul Medical Harvard. „Am descoperit că această practică este de mare ajutor în hipertensiune, anxietate, depresii, furii, nemulţumiri profunde, insomnii și multe altele. Oamenii îşi dau seama intuitiv că a face ceva pentru a-şi calma sistemul nervos îi ajută. Noi privim sănătatea ca fiind o piramidă triunghiulară. Prima faţă este reprezentată de medicamente, cea de a doua de chirurgie. Trebuie să existe şi o a treia faţă, iar noi am ajuns la concluzia că aceea este grija de sine, care implică elemente ca relaxarea, nutriţia şi exerciţiul”.

Investigaţiile lui Benson în legătură cu efectul placebo l-au dus la concluzia că acesta funcţionează prin accesarea memoriei care reglează hormonii de stres, proces pe care el îl numeşte „însănătoşire prin memorie”. „Există 3 componente ale efectului placebo, spune el. Credinţa şi aşteptările pacientului, credinţa şi aşteptările fizioterapeutului şi credinţele şi aşteptările care rezultă din relaţia celor doi. Când aceștia sunt pe acelaşi plan, ies la iveală capacităţi de vindecare extraordinare. Dacă te consideri în stadiul de vindecare, există deseori posibilitatea să fii deja vindecat. Ar putea fi acesta răspunsul la toate bolile? Desigur că nu, dar foarte multe medicamente sunt eficiente datorită efectului placebo”. 

Dacă stresul produce în creier schimbări chimice dăunătoare corpului, poate fericirea să producă schimbări benefice? Această întrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sănătăţii şi educaţiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles. Determinat fiind de cercetările lui anterioare, Berk a descoperit că râsul, ca şi exerciţiul fizic, muzica şi meditaţia, cresc nivelul de endorfine în corp. Endorfina, care este de fapt morfină produsă de corpul uman, este o substanţă care ne reglează starea de zi cu zi şi reduce hormonii de stres. „Face ca ritmul cardiac să fie mai lent, scade presiunea sângelui şi reduce ritmul respirator, astfel încât să nu fii nevoit să respiri cadenţat, spune Berk. Se instalează în celulele sistemului imunitar şi produce schimbări benefice”. Studiul lui Berk în legătură cu pacienţii care au suferit primul lor atac de cord arată faptul că cei care se uită la o comedie o jumătate de oră pe zi sunt semnificativ mai puţin predispuşi la un al doilea atac de cord, în comparaţie cu cei cărora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor. Tot el mai spune că şi dacă am impregna pilulele cu bucurie, tot ar trebui să cerem aprobarea guvernului.


Matricea vie - Știința vindecării
The Living Matrix (RO)

«„The Living Matrix este un film ce trebuie neapărat văzut de oricine este interesat să-și deschidă mintea către posibilitățile de vindecare pe care medicina alopată nu le poate explica”. Richard Cohn, publicist. Filmul aruncă o provocare medicinii convenționale de a-și extinde orizontul cunoașterii biologiei umane, invitându-ne într-o călătorie fascinantă, condusă de unii dintre cei mai respectați experți în medicina bioenergetică sau alternativă.»
Marian Matei – traducătorul documentarului. Citiți întreaga prezentare a filmului aici.



Un comentariu:

  1. Cercetatari ale oamenilor de stinta a creat Medicul android mereu aproape de tine ce vindeca 3000 de boli.
    www.biomedis.ru
    contat.
    e-mail. iliev.viorelo@navodari.ro
    tel. 0758397482

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.