Se afișează postările cu eticheta Nikola Tesla. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Nikola Tesla. Afișați toate postările

vineri, 26 august 2016

Interviu cu Nikola Tesla + VIDEO (RO)




INTERVIU CU NIKOLA TESLA
REALIZAT PENTRU REVISTA „IMMORTALITY” ÎN ANUL 1899
 ÎN LABORATORUL SĂU DIN COLORADO SPRINGS

- Domnule Tesla, aţi dobândit gloria omului care a studiat procesele cosmice. Cine sunteţi dv. domnule Tesla?

- Este o întrebare corectă, domnule Smith, şi o să încerc să vă lămuresc.

- Se spune că sunteţi din țara numită Croaţia, anume din regiunea Lika, unde, împreună cu oamenii, cresc copacii, pietrele şi cerul înstelat. Se spune că satul dv. natal poartă numele unei flori de munte, iar casa în care v-aţi născut se află lângă pădure și biserică.

- E adevărat. Sunt mândru de originea mea sârbă şi de țara mea, Croația.


- Futuriştii spun că secolele XX şi XXI s-au născut în capul lui Nikola Tesla. Ei salută conversia câmpului magnetic şi aduc ode motorului cu inducție. Creatorul lor a fost numit vânătorul care a prins în plasa lui lumina din adâncimile pământului şi războinicul care a capturat focul din cer. Că este părintele curentului alternativ, care va face ca fizica şi chimia să domine jumătate din lume. Industriașii îl va proclama sfântul lor suprem. În laboratorul lui Nikola Tesla a fost prima dată desfăcut un atom și a fost creată o armă care provoacă vibraţii seismice. Acolo au fost descoperite raze cosmice negre. Cinci rase i se vor închina în templul viitorului, pentru că le-a arătat un mare secret: că elementele lui Empedocle pot fi impregnate cu forţele vieţii din eter.

vineri, 10 iulie 2015

Invențiile revoluționare ale lui Nikola Tesla + VIDEO (RO) + documentar


INVENȚIILE REVOLUȚIONARE ALE LUI NIKOLA TESLA

Einstein a fost întrebat la un moment dat cum se simte ca cel mai deștept om de pe planetă.
Răspunsul lui a fost: „Nu știu. Întrebarea asta ar trebui să i-o puneți lui Nikola Tesla”.

Omenirea a avut de-a lungul dezvoltării ei clipe magice şi clipe nefaste. Din păcate, clipele nefaste au avut urmări nebănuit de îndelungate. Cele mai multe le trăim şi azi. Clipele magice în schimb, deşi au fost poate la fel de multe, în cele mai dese cazuri nu au avut niciun fel de urmări. Nu v-aţi întrebat niciodată, lucrând cu vreo maşinărie oarecare (de pildă maşina de cusut sau cea de scris) cine a fost geniul care a inventat asta?


Dar clipele magice ale omenirii sunt infinit mai multe. Începând cu descoperirea procedeului de ascuţire a pietrei, de obţinere a focului, de topire a primelor metale, de creare a primului arc, a primei roţi, a primului robot din istorie, şi anume capcana, toate au fost clipe magice. Întreaga istorie a omenirii este presărată din loc în loc și din timp în timp de naşterea unor oameni a căror gândire şi activitate a fost mult peste timpul lor, a unor genii în momente de geniu.

Ore magice, astrale au fost cele în care au apărut oameni ca Hermes Trismegistul, Thales din Milet, Herodot, Pitagora, Hipocrate, Heron, Platon, Guttenberg, Leonardo da Vinci, Nicolaus Copernic, Tyco Brahe, Roger Bacon, Galileo Galilei, René Descartes, Blaise Pascal – pentru a-i numi numai pe câţiva din Antichitate sau Evul Mediu occidental. Aceştia au fost mulţi, iar în perioada modernă, chiar mai mulţi decât în celelalte perioade istorice. Şi fiecare dintre ei a oferit omenirii oportunităţi deosebite. Dar, de cele mai multe ori, omenirea nu numai că n-a ştiut sau n-a vrut să profite de ele, dar s-a purtat infam cu ei, mergând chiar până la desfiinţarea lor.

Grav e că omenirea continuă și în prezent să aibă aceeași atitudine faţă de aceşti oameni. Nu vă miraţi însă prea tare. E în firea noastră, a tuturor. Dintotdeauna, ce n-am înţeles ne-a speriat. Mai nou însă, această atitudine de teamă a fost înlocuită cu una infinit mai nocivă: însuşirea oportunităţilor oferite de aceste genii de către grupuri mici de interese, în defavoarea restului omenirii. Finalitatea pentru geniile respective a rămas însă aceeaşi: discreditarea, dusă până la desfiinţare.  

Secolul XX are şi el parte, ca toate cele de dinainte, de orele lui astrale. În acest secol, un nume se detașează net: Nikola Tesla, inginer de geniu istroromân, născut pe 10 iulie 1856 la Smiljan, comuna Gospici, în fosta Iugoslavie, şi care a murit sărac şi necunoscut, într-o cameră de hotel din New York, pe 7 ianuarie 1943. Tesla este cel care a propulsat omenirea în era electricităţii. În şcoală n-aţi auzit de el, cu toate că 90% din ceea ce înseamnă azi civilizaţia electrică i se datorează. Aţi auzit de Edison, Marconi, Roentgen, fără să vi se spună însă că aceștia i-au furat şi folosit cu neruşinare invenţiile. Şi, ca să vă convingeți, mergeţi în orice bibliotecă şi căutaţi numele lui în cărţile de istorie a ştiinţei, de fizică, inginerie etc., apărute până în prezent.

De ce a murit sărac, din moment ce, fără el, civilizaţia actuală n-ar fi fost la fel, şi de ce nu există numele lui în manualele de fizică ale lumii? Pentru că Tesla n-a fost de acord ca invenţiile lui să devină apanajul unei oligarhii sau a puterilor militare. Pentru că, descoperind că energia electrică este omniprezentă, în cantităţi nelimitate şi că poate propulsa toate maşinile din lume fără utilizarea petrolului, cărbunelui, gazului metan sau al oricărui combustibil, n-a acceptat ideea ca oligarhii să se facă stăpâni pe ea și s-o vândă populației. 

Tesla, inventatorul –  Edison, afaceristul

Când te gândeşti la electricitate, te gândeşti la Edison, când te gândeşti la radio, te gândeşti la Marconi. În realitate, există un singur geniu al electricităţii, un om care a visat să dăruiască omenirii resurse inepuizabile de energie – Nikola Tesla. El este cel care, prin invenţiile lui, a făcut posibilă transmiterea energiei electrice în întreaga lume. Faptul că acest inventator de geniu era român este un detaliu mai puțin cunoscut. În timpul vieții sale, de multe ori, aprecierea au primit-o alții, dar încet, încet, istoria va așeza lucrurile la locul lor. Cel mai bine a exprimat acest lucru savantul politician Fiorello La Guardia, fost primar al New York-ului: De fapt, Tesla nu e mort. Doar sărmanul lui trup a devenit neînsuflețit. Cea mai importantă parte a lui trăiește în numeroasele și extraordinarele lui descoperiri, care au devenit parte a vieții noastre de zi cu zi.

Nu exagerăm spunând că Nikola Tesla a transformat lumea datorită electricităţii. Moştenirea extraordinară pe care a lăsat-o el omenirii poate fi văzută peste tot unde este folosit electromagnetismul. De numele lui se leagă celebrul experiment Philadelphia şi primul contact cu alte civilizaţii, savantul recepţionând din spaţiu un semnal radio repetat. Pe lângă descoperirile din domeniul electromagnetismului (curentul alternativ mono şi polifazat, motoare de tot felul, tehnologii de înaltă frecvenţă şi înaltă tensiune etc.) şi al ingineriei, Tesla este considerat un pionier în mecanică (turbina Tesla), robotică, balistică, calculatoare, fizica nucleară şi fizica teoretică. Şi totuşi, în mod inexplicabil, istoria pare să-l fi uitat pe acest om remarcabil, care a dăruit atât de multe invenţii umanităţii.

Genialul savant a fost inventator, fizician, inginer mecanic şi inginer electrician. Invenţiile şi cercetările teoretice ale lui Nikola Tesla stau la baza cunoştinţelor moderne despre puterea electricității, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazate, sistemele de distribuţie a puterii şi motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua „revoluţie industrială”. Una dintre cele mai importante invenţii ale sale este generatorul de curent alternativ, pe baza căruia funcționează hidrocentrala de lângă Cascada Niagara.

Tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţii wireless, primii roboţi, prima telecomandă, ideea de vehicul cu decolare verticală şi altele. Tesla a propus o schemă care arăta ca un science-fiction: un sistem global de comunicaţii fără fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean, ştiri, muzică, rapoarte privind piaţa bursieră, mesaje private; securizarea comunicaţiilor militare în orice colţ al lumii. „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul se va transforma într-un creier uriaş, capabil să răspundă din orice colţ al său”, spunea Tesla.

Nikola Tesla este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant de origine sârbă (ca şi alţi români celebri, cum ar fi Henri Coandă sau George Enescu, şi Tesla a primit o naţionalitate de împrumut). În realitate el a fost istroromân. S-a născut în noaptea de 10 iulie a anului 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Tatăl său se trăgea dintr-o familie de grăniceri antiotomani în fostul imperiu austro-ungar. Numele de familie inițial era Drăghici, dar a fost înlocuit cu porecla Teslea, după meseria practicată în familia sa, aceea de dulgher (teslar).

Nikola Tesla a avut o viaţă fascinantă. Datorită vitalității excepţionale cu care era înzestrat nativ, a scăpat de mai multe ori cu viaţă în urma unor probleme de sănătate grave, deși medicii îl declaraseră fără scăpare, iar la 60 de ani se simţea mai tânăr ca niciodată. De mic a avut percepţii extrasenzoriale. Îi apăreau diferite imagini, adesea însoţite de străfulgerări puternice, care-i perturbau vederea şi interferau cu gândurile lui. Pe vremea aceea nu bănuia importanţa pe care acestea o vor avea în descoperirile pe care avea să le facă mai târziu, ajutat din lumile subtile. Tesla avea capacitatea de a percepe în faţa ochilor un obiect desemnat de un cuvânt rostit, încât uneori îi era imposibil să-şi dea seama dacă ceea ce vedea era real sau rodul imaginației.

În timp, Tesla şi-a dezvoltat capacitatea de a realiza proiecţii astrale. Astfel, cea mai mare plăcere a lui era aceea de a călători cu corpul astral în lumile subtile, vizitând în felul acesta locuri minunate, nebănuite, existente în planul astral. L-au preocupat constant aceste percepţii până la vârsta de 17 ani, când i-a venit ideea de a fructifica informaţiile la care avea acces în timpul acestor incursiuni. Datorită capacităţii sale excepţionale de vizualizare, el putea, mental, să construiască, să testeze şi să dezasambleze orice aparat, astfel încât nu avea niciodată nevoie să construiască modele, să deseneze proiecte sau să facă experiențe. Tesla îşi realiza invenţiile în minte până în faza finală. Pornind de la o idee, o cristaliza în minte, făcea adaptări, aducea îmbunătăţirile necesare și punea aparatul în funcţiune în minte, până când totul mergea perfect. În final, îl construia efectiv, acesta funcţionând şi în practică la fel cum îl vizualizase el.

Nikola Tesla a rămas în istorie prin curentul alternativ, motoarele şi generatoarele moderne de curent alternativ şi, stupoare! tuburile fluorescente. Numele lui este legat de inducţia magnetică, ce se măsoară în „Tesla”. Bobina Tesla este şi astăzi un secret al tehnicii tensiunilor înalte, foarte bine păstrat. Inventată în 1891, această bobină este un transformator care se alimentează de la reţea sau de la baterii şi care ridică tensiunea până la sute de mii de volţi, obţinând astfel curent de înaltă frecvenţă. Ingeniozitatea invenţiei lui Tesla constă în faptul că aici nu este vorba de o creştere a tensiunii, corelată cu scăderea amperajului, aşa cum se petrece la un transformator obişnuit, ci de un câştig extraordinar de putere, care se realizează prin intrarea în rezonanţă cu energiile subtile ale naturii.

Luând ca exemplu analog un leagăn, dacă îl împingem în contratimp cu impulsul existent, el va oscila din ce în ce mai încet. Însă dacă dăm leagănului impulsuri exact la sfârşitul unui ciclu, realizând în felul acesta o sincronizare, folosind deci exact momentul potrivit, acest fapt va determina o creştere gradată a amplitudinii oscilaţiilor lui. Putem numi această sincronizare punerea în rezonanţă. În aceste condiţii, oscilaţiile pot fi făcute să atingă valori uluitoare. În cazul unei funcţionări ideale, impulsul se declanşează la sfârşitul fiecărui ciclu, exact la momentul potrivit. În această stare ideală de rezonanţă, câştigul de putere este gigantic. Astfel, bobina Tesla poate fi folosită pentru iluminatul artificial, pentru dezinfectarea apei, pe post de transformator radio, transformator de energie electrică, precum şi în domeniul comunicaţiilor globale, în electroterapia cu curenţi de înaltă frecvenţă, pentru generarea razelor X sau ca generator de ozon pentru dezinfectare, fără consum prea mare de energie. Şi descoperirea energiei tahionice se datorează tot cercetărilor lui Tesla.

Dincolo de acestea, cel mai mare merit al lui Tesla este munca lui de pionierat în domeniul energiei gratuite (free energy). Dezvăluirea secretului generării energiei gratuite ar duce în scurt timp la colaps majoritatea industriilor existente la ora actuală pe planetă, care câştigă sume imense pe spatele contribuabililor. Acesta este principalul motiv pentru care cercetările lui Nikola Tesla, care ar trebui să aparţină întregii omeniri, sunt ţinute secrete.

NIKOLA TESLA – CITATE

Despre tehnologiile viitorului       
În curând, va fi posibilă transmiterea de mesaje fără fir în întreaga lume, care va fi așa de simplă, încât fiecare va putea să poarte cu el propriul dispozitiv și să-l utilizeze.

Despre savanții contemporani
Oamenii de știință de astăzi au înlocuit experimentul practic cu matematica și compun ecuație după ecuație, pentru ca în final să construiască o structură care n-are nicio legătură cu realitatea.

Despre răbdare și planificare      
Este problema multor inventatori: nu le ajunge răbdarea. Nu le ajunge voința să lucreze ceva întâi în cap, încet, clar și distinct, ca să înțeleagă cum va funcționa. Ei vor să încerce practic prima idee venită în cap și pierd mulți bani și mult material bun, ca să-și dea mai apoi seama, pe cale experimentală, că nu lucrează în direcția bună. Cu toții facem greșeli și este mai bine să le facem înainte de a începe ceva concret.

Despre individualism și omenire
Vorbim despre om, dar nu ne imaginăm și omenirea în general. Aplicând metodele științifice pentru o anume persoană, trebuie să luăm în considerare și omenirea. Dar poate cineva să se îndoiască  de faptul că milioanele de individualități, tipurile infinite de caractere, alcătuiesc un tot întreg? În ciuda libertății de voință și acțiune, noi ne ținem împreună la fel ca stelele pe cer, unite de legături indestructibile. Aceste legături sunt invizibile, dar le putem simți. Mi-am tăiat degetul și acesta sângerează: acest deget este parte din mine. Văd durerea prietenului și această durere mă rănește: sunt un tot întreg cu prietenul meu. Și, urmărind dușmanul rănit, chiar și acela de care mi-ar fi milă cel mai puțin din întreg universul, oricum simt tristețe. Oare asta nu demonstrează că suntem părți ale unui întreg?

Despre risipă
Noi construim pentru a distruge. Mare parte a muncii și a resurselor noastre sunt irosite. Înaintarea noastră este marcată de pustiire. Peste tot este doar o îngrozitoare pierdere de timp, eforturi și viață. Este un tablou trist, dar real.

Despre ființa umană
Fiecare trebuie să-și considere corpul un dar neprețuit, de la cei ce-l iubesc mai presus de orice, o frumusețe de nedescris, o capodoperă. Misterul care stă ascuns în concepția ființei umane este atât de fin, încât chiar și o vorbă, o respirație, o privire, chiar și un gând pot să-l afecteze. Dezordinea care răspândește boli și moarte, nu numai că este auto-distrugătoare, dar și imorală.

Despre natura umană
Virtuțile și defectele noastre sunt inseparabile, precum energia și materia. Atunci când ele se separă, omul nu mai există.

Despre psihologia inventatorului
Nu cred să existe o fericire mai mare care poate umple inima unui om, ca aceea simțită de inventatorul care-și vede o creație a minții sale devenind realitate. O asemenea emoție poate face un om să uite de mâncare, de somn, de prieteni, de dragoste... de toate.

Despre moștenirea sa
Mi-am investit toţi banii în experimente, pentru a realiza lucruri noi, care să permită omenirii să ducă o viaţă mai uşoară. Care va fi rezultatul cercetărilor mele doar timpul va arăta. Dar indiferent ce va fi și la ce va duce, voi fi mai mult decât mulțumit dacă generațiile următoare vor accepta că am contribuit, chiar și în mică parte, la dezvoltarea științei.

Despre cei care și-au însușit invențiile sale
Fie ca viitorul să spună adevărul și să-l aprecieze pe fiecare în acord cu munca și realizările lui. Prezentul le aparține. Viitorul, pentru care eu am muncit, îmi aparține.

Surse: aici, aici și aici

Pe aceeași temă, citiți și postările noastre anterioare „Secretele pierdute ale lui Nikola Tesla” și „Nikola Tesla - stăpânul fulgerului”, aici:

Nikola Tesla - vrăjitorul energiei gratuite (RO)



Jurnalul pierdut al lui Nikola Tesla


vineri, 15 iunie 2012

Secretele „pierdute” ale lui Nikola Tesla – documentar (RO)

-->


SECRETELE „PIERDUTE” ALE LUI NIKOLA TESLA


O ÎNDREPTARE ISTORICĂ: NIKOLA TESLA A FOST ROMÂN!
Îl consideră de-al lor și sârbii, și croații, și americanii, și românii. Căci cine nu s-ar mândri cu un geniu despre care se spune că a fost cel mai mare inventator al veacului 20? S-a născut acum 155 de ani, într-un sat, azi, croat, dar locuit secole de-a rândul de vlahi. Ascunsă îndărătul unui cimitir vlăhesc, la umbra unei superbe biserici ortodoxe, casa copilăriei lui Tesla își aștepta demult adevărata poveste. V-o spunem noi. Am fost pe urmele ei și am aflat adevărul: Marele Tesla a fost român.

 Casa memorială Nikola Tesla – Smiljan, Croația

Începuse să se însereze. Potop de nori se adunaseră peste biserica „Sf. Petru și Pavel” din Smiljan. Stârnit pe neașteptate, un vânt cumplit părea să rupă temeliile lumii. Să tot fi trecut de 10 seara, când fulgerele prinseră a tăia cruci de foc prin desișul nopții. Trăsnetele luminau turla bisericii și ferestrele casei preotului Tesla, acoperind cu sunetul lor suspinele de suferință ale Gicăi. Căci sus, la etaj, într-o odăiță din vreme pregătită, nevasta preotului Milutin Tesla se zbătea în chinurile facerii. Dăduse deja viață la trei copii, dar nașterea asta era mai chinuitoare decât toate. Stătea să bată de miezul nopții și toate sforțările Gicăi se dovediseră în zadar. În  zadar se ruga preotul Milutin, în zadar erau îndemnurile pricepute ale moașei: „Încă o dată, Gica, scumpa mea!”. Într-un târziu, exact la miezul nopții, un fulger lumină fereastra ca ziua în amiaza mare, apoi un tunet strașnic zgudui clopotul bisericii, ce prinse a bate îndelung. Gâtuită de emoția grelei nașteri, moașa Jasna tremura toată când, printre tunete și fulgere, i-l aduse Gicăi la piept pe micul Nikola: „Tare mă tem că va avea o viață zbuciumată, la ce vreme e afară, scumpa mea. Să ne rugam pentru el! Va fi un fiu al furtunii…”, rosti femeia șoptit, pentru ca vorbele să nu-i fie auzite de preot. „Nu, Jasna! Nikola va fi un fiu al luminii!”, i-a răspuns Gica, privindu-și fericită mândrețea de băiețel.

Și, într-adevăr, un fiu al luminii avea să fie Nikola Tesla. Invențiile lui au uimit lumea. Încă de tânăr, a adus contribuții colosale în domenii ca electricitatea, radioul, motoarele și alte tehnologii fără de care lumea de azi ar fi de neînchipuit. Cât despre experimentele legate de comunicarea la distanță, fără fir, rezultatul lor ne e acum la îndemână, când vorbim la telefonul mobil, trimitem un fax, ascultăm radioul sau butonăm telecomanda televizorului. La baza acestor ingenioase invenții stau intuiția și munca istovitoare a lui Nikola Tesla. Lista invențiilor lui e atât de lungă, iar efectele lor asupra vieții omului modern atât de răspândite, încât atunci când discută despre realizările lui, biografii spun simplu: „Nikola Tesla a inventat secolul XXI”.

I s-a oferit Premiul Nobel, dar l-a refuzat. Gloria deșănțată a epocii interbelice i-a fost, desigur, la îndemână, dar Nikola a preferat asceza în chiar inima tumultuoasă a Americii, la New York. Putea deveni un magnat, cele 700 de brevete de invenție l-ar fi îndreptățit la huzur financiar, dar a trăit simplu, singur și modest, la etajul 33 al hotelului New Yorker din Manhattan, umplându-și liniștea cu idei revoluționare sau cu viziunile acelea teribile, copleșitoare.

Când nu muncea, gândul îi stătea numai la porumbei. Era deja octogenar în anii ’40, dar nu era zi să nu iasă în parc și să stea cu porumbeii lui dragi, să le vorbească, să-i mângâie, să-i hrănească. Când, după un grav accident de mașină, nu s-a mai putut mișca multă vreme, nu era zi de la Dumnezeu ca un curier să nu bată timid la ușa de hotel a marelui Tesla, pentru a lua semințele pregătite, să le ducă porumbeilor din parc. Iubea porumbeii ca pe ochii din cap. Acolo, în  îndepărtata Americă, erau singurele fapturi care-i mai aminteau de anii copilăriei, de la Smiljan. Smiljanul vlăhesc din Croația de azi, cu casa părintească din spatele bisericii ortodoxe, cu pârâul șiroind chiar pe sub gardul grădinii sale, Smiljanul copilăriei sale, plin de oi, de găini și de gâște. Și de nelipsiții porumbei, care-l așteptau pe malul apei în fiecare dimineață, când  se pregătea să pornească spre școală.

Smiljanul lui Tesla se deschide ca un paradis pe dreapta autostrăzii, imediat ce ieși din nesfârșitul cordon de tuneluri ce traversează munții sărăcăcioși – numai piatră seacă – ai Croației. Dar Smiljanul e altceva! Un paradis rătăcit între munți. Un spațiu verde și mănos, aurit de lumina toamnei, înconjurat de dealuri line. Și casele sunt altfel, înalte, solide, cu acoperișuri țuguiate de țiglă, cu multă lucrătură de lemn și cu șure acoperite cu sită. Gospodării țărănești ca-n Vrancea sau Apuseni, imagini familiare, care fac să-ți bată inima mai tare în  piept. Și curțile satului sunt altfel, doldora de animale, cum nicăieri nu mai vezi prin Croația cea înconjurată de mări albastre și invadată de turiști. Și soarele e altfel, mai prietenos și mai strălucitor.

Turla bisericii ortodoxe din Smiljan ne îndrumă pașii spre casa copilăriei lui Nikola Tesla. Azi, biserica e catolică și are clopote noi, înălțate după Al Doilea Război Mondial, singurele lucruri care nu cadrează cu peisajul. Căci dacă n-ai ține în mână pliante scrise în limba croată, ai putea crede foarte bine că ești într-un sat din România. De acolo, din cimitirul în care își duc somnul de veci vlahii cei uitați și șterși de pe fața pământului, se vede întreaga splendoare a Smiljanului. Cirezi de vaci și turme de oi pasc pe pășunile dintre nesfârșitele lanuri de porumb. Ogoarele oamenilor sunt desenate frumos. În acest rai a copilărit Nikola Tesla, fiul preotului Milutin de la biserica ortodoxă din sat.

Despre prezența străveche a vlahilor prin părțile Smiljanului afli de cum intri în  muzeul amenajat în casa în care, la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a născut Nikola Tesla. Înfrățită cu o fosta șură care mai miroase încă a fân, locuința e la doi pași în spatele vechii biserici ortodoxe. O casă frumoasă, vopsită într-un alb luminos, de o simplitate ce transmite o căldură aparte. Un ghid croat așteaptă la intrare și, în cuvinte puține, îți explică pașii de parcurs prin labirintul ingenios gândit al muzeului. „E un muzeu modern, mai special. Cred că așa i-ar fi plăcut lui Nikola Tesla să fie amenajat aici, la Smiljan”, spune.

Cum intri pe dreapta, în prima încăpere, un panou mare în limba engleză vorbește despre locurile în care s-a născut și a copilărit genialul inventator. Textul spune, savant, despre organizarea, „la finele secolului al XVI-lea a unei zone de graniță în zona Smiljanului, menită să apere actualul teritoriu croat și alte teritorii aparținând Imperiului Austro-Ungar de frecventele incursiuni otomane”. Zona era locuită de o populație „cu o dezvoltare socială distinctă de restul provinciei austro-ungare”, spune textul care te întâmpină în casa copilăriei lui Nikola Tesla. Același text informează cum intențiile militare ale austriecilor au fost blocate de populația vlahă, care locuia de când  lumea în  zona insulară a Croației. Cunoscuți ca un neam dârz, izolat și veșnic nesupus, vlahii ortodocși le-au cerut austro-ungarilor să le fie respectat „Jus Vlahorum”, „Dreptul vlah”, pe care însuși Imperiul Otoman l-a instituit în favoarea lor. Austro-ungarii n-au avut încotro: le-au reconfirmat drepturile, în schimbul satisfacerii serviciului militar în armata imperială și astfel, zona Smiljanului a devenit o zonă grănicerească, cum sunt multe și-n România, deosebită de restul zonelor locuite de croați.

Detaliile „sălii biografice” a lui Tesla ne încurcă. Nici un cuvânt despre descendența marelui geniu: „Această prezentare în imagini, cuvinte și sunete vorbește despre viața și mintea strălucitoare a marelui inventator Nikola Tesla (Smiljan, Croația, 1856 – New York, SUA, 1943)”. Atât! Două localități, două țări, doi ani! Pentru ca, mai jos, să fie împachetată în cuvinte dichisite o justificare stângace: „Personalitatea lui Tesla a atras mereu atenția ca un magnet, dar se știu foarte puține despre el. (…) Dincolo de toate, Tesla a fost autorul unor invenții excepționale, un inventator. Un geniu al electricității și luminii”.

Permanent subiect de controversă în ultimul secol, descendența lui Nikola Tesla, pe care și-o asumă și sârbii, și croații, dar despre care nu există îndoială ca e vlahă, nu a fost nici azi clarificată. Iar muzeul din Smiljan nu face nici cel mai mic efort s-o elucideze. Există însă un amănunt relevant: pe certificatul de naștere, prezentat pe unul dintre uriașele monitoare din muzeu, scrie clar că Nicolae Tesla a fost botezat în sânul bisericii ortodoxe. Biserica cea sfântă a vlahilor, care, în imaginile proiectate pe un alt ecran din aceeași cameră apare, în jurul anului 1930, cu turla ei ortodoxă, distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și refăcută în forma actuală în 2001, după ce întreg complexul memorial Tesla a fost ras de pe fața pământului în timpul sângerosului război sârbo-croat de la începutul anilor ’90. Turla veche a bisericii ortodoxe arată în imaginile de epoca mai semeață decât însuși dealul Bogdanic, la poalele căruia a fost construită. Cu vârful ei țuguiat, înălțat peste un turn zdravăn, seamănă leit cu biserica de lemn din Albac - Munții Apuseni. A fost construită pe la 1700, dacă e să dau crezare monografiei satului Smiljan, scrisă în croată, pe care, înainte de plecare, vânzătoarea de la magazinul de suveniruri de la Memorialul Tesla m-a îmbiat s-o iau, dacă vreau să văd și să citesc mai multe despre istoria vlahilor de prin părțile Croației. Vlahii au fost cei care au adus în zona Smiljanului credința ortodoxă, dar despre străvechile lor biserici nu se știe absolut nimic, se scrie în monografie, lăsând să se înțeleagă că biserica „Sfinții Petru și Pavel” a fost ridicată de vlahi. Ies din muzeu, răsfoind monografia. Dau pagină după pagină și tresar de fiecare dată când, printre atâtea cuvinte croate necunoscute, dau peste câte un „vlasi”, „vlahe” sau „vlahinja”.

La doi pași de cimitirul cu vlahi e statuia lui Nikola Tesla. O statuie stilizată, frapant de mică pentru omul de aproape 2 metri care a fost Tesla, ca și cum sculptorul ar fi încercat să prindă în trăsăturile și hainele elegante de savant new-yorkez ale inginerului emigrat în Statele Unite, trupul firav al copilului Nikola, de pe vremea când  descoperea, în grădina casei natale, miracolele lumii acesteia. Miracole pe care, mai apoi, avea să le transforme în invenții de secol XXI. Întocmai așa mi-l imaginez pe Nikola, mic și firav, la vremea primelor lui viziuni, înainte chiar să meargă la școală. Erau viziuni teribile, dese și violente, apărute din senin, pe fondul unei sensibilități aparte, pe care nimeni n-a putut-o explica nici până în ziua de azi. Uneori avea viziunea obiectelor din casă, chiar în fața ochilor, deși era la kilometri distanță de locuința părintească din Smiljan. Iar obiectele acestea erau atât de clare, încât cu greu își putea da seama micul Nikola dacă sunt reale sau nu. Cel mai greu îi era însă să scape de aceste imagini, care persistau minute întregi. Alteori, stând precum statuia de azi în fața casei, micul Nikola avea viziunea materialității aerului, simțea energia divină a acestuia sub forma unor limbi de foc. Încet-încet, cu multă răbdare, Nikola a reușit să devină prietenul propriilor viziuni chinuitoare. A înțeles că ceea ce pentru lumea din jur părea o boală ciudată, nu era decât un dar de la Dumnezeu. Și astfel, ideile și viziunile lui au devenit una.

La maturitate, ajunsese deja să-și controleze mental imaginea propriilor invenții. Rotea cu mintea imaginile din fața ochilor, până când motoarele sau dispozitivele de telecomandă erau perfecte. „Toate invențiile i s-au derulat mental, le-a previzualizat. De asemenea, toate au fost perfecționate, corectate într-o proiecție mentală atât de reală, încât niciodată un aparat imaginat de el nu a dat greș. Totul a funcționat perfect, fără corecții ulterioare, totul a fost construit fără experimente preliminare. Tesla a făcut cunoștință cu tehnica în eter, tehnică pe care a văzut-o, descompusă în detalii, în funcțiune”, spunea celebrul inventator român Henri Coandă despre Nikola Tesla, despre care nu avea nici o îndoială că era „român de-al nostru”. Tatăl lui Coandă era, se pare, un cunoscut al lui Nikola Tesla, astfel că micul Henri a avut plăcerea să-l cunoască în copilărie pe marele inventator, față de care a avut toată viață un mare respect.

A urmat în Smiljan primul an de școală elementară, după care familia s-a mutat în orașul Gospic, din imediata apropiere, la dorința expresă a preotului Tesla, după moartea fratelui mai mare al lui Nikola, Dane, un băiat de o inteligență ieșită din comun și cu calități extrasenzoriale mai dezvoltate chiar decât cele ale mezinului. Moartea lui Dane a fost o lovitură grea pentru Gica și Milutin și avea să se răsfrângă dureros și asupra lui Nikola, care a trăit toată copilăria și adolescența cu obsesia că nu se va putea ridica niciodată în ochii alor săi la înălțimea lui Dane. Deși, după cum mărturisește într-un volum autobiografic, trecea încă de mic în  lumea satului drept un băiat deștept. „Tu nu primești nimic, pentru că ești prea deștept!”, i-a spus într-o zi lui Nikola un bogătan din Smiljan ce se oprise pe ulița satului să împartă câte un bănuț copiilor care se jucau. Toți și-au primit banul, mai puțin Nikola.

Dar răsplata inteligenței avea să i se întoarcă însutit. La Gospic, pe când era elev, i-a uimit pe toți, scoțându-i de la strâmtoare pe pompierii care tocmai inaugurau o instalație de scoatere a apei din râu. În mijlocul pompoasei demonstrații publice, la care asista tot orașul, pic de apă nu curgea prin furtunurile trupelor de intervenție! Fără să fi știut nimic despre mecanismul de funcționare, Nikola a mers direct la furtunul de aspirare, pe care l-a găsit căzut în apă. A intrat în râu și l-a aranjat, iar apa a țâșnit pe dată prin furtunurile pompierilor, „stropind nu puține haine de duminică din public”, după cum își amintește Tesla cu umor. „Arhimede, alergând gol pe străzile Siracuzei și strigând Eureka! cât îl țineau plămânii n-a făcut o impresie mai mare decât am făcut eu. Am fost luat pe sus de lumea entuziastă. Am fost eroul zilei!”, povestește Tesla despre unul dintre semnele precoce ale spiritului său tehnic.

Nu încape îndoială că spiritul acesta inovator l-a moștenit de la mama sa, extraordinara Gica Tesla. O femeie fără carte, dar de o inteligență sclipitoare, creativă și spontană în tot ce făcea prin gospodărie. A inventat ea însăși numeroase instrumente utile în  bucătărie sau prin gradină, iar Nikola spunea că ideile ei ar fi avut un destin fantastic dacă n-ar fi trăit atât de departe de tumultul și oportunitățile lumii moderne, pe care Nikola avea să o înfrunte pieptiș. Graz, Maribor, Praga, Budapesta și Paris au fost reperele devenirii sale, până când, în 1884, a luat drumul Americii, recomandat să lucreze pentru uzinele lui Thomas Edison. S-a certat la scurt timp cu marele inventator și a pus bazele propriei companii, după care, în 1891, la 35 de ani, a primit cetățenia americană și s-a stabilit la New York. Acolo, avea să și moară, singur și sărac, considerat de mulți un geniu nebun, animat doar de dragostea pentru porumbeii din Central Park, pe care-i îngrijea zi de zi și pe care, dacă erau bolnavi, îi doftoricea în camera sa de hotel de la etajul 33. Doar ei îi mai aminteau bătrânului Tesla de zilele luminoase ale celor 6 ani petrecuți în copilărie, la Smiljan. Smiljanul vlăhesc, pe care îl evoca atât de cald în memoriile sale, când scria despre momentul mutării familiei la Gospic: „Schimbarea asta a fost ca o calamitate pentru mine. Mi s-a rupt inima când m-am despărțit de porumbei, de găini, de oi și de turma noastră magnifică de gâște, care se ridicau spre zări, dimineața devreme, și se mai întorceau abia la apusul soarelui de pe câmpurile mănoase ale Smiljanului”.

Smiljanul lui Nikola e și acum un loc magic. Simți spiritul lui Tesla plutind pe deasupra lucrurilor, asemeni porumbeilor care sunt și azi, după un veac și jumătate, nelipsiți din curtea vechii biserici ortodoxe. Totul e la fel ca în anii aceia solari din monografia de la muzeu, când vlahii gătiți de sărbătoare stăteau sfioși la poze, în fața bisericii. Înainte de plecare, mai fac doi pași prin cimitir, căutând parcă pe crucile de piatră chipurile grănicerilor vlahi din monografia satului. Cobor apoi din nou spre statuia lui Tesla, cât să mai privesc o clipă peste sat. E o liniște dumnezeiască, iar aerul strălucește cu solzi de aur, întocmai ca-n viziunile din copilărie ale lui Nikola.

Sursa: Formula AS
-->

Nikola Tesla - Stăpânul fulgerului - documentar (RO)

-->

NICOLAE TESLA 
- FONDATORUL CIVILIZAȚIEI MODERNE -

Nicolae Tesla s-a născut la data de 10 iulie 1856 pe țărmul Mării Adriatice, în satul Smiljan, comuna Gospici, (actuala Croație), într-o localitate locuită compact de istro-români. Tatăl său a fost preotul ortodox Milutin Tesla, numele provenind de la unealta de bază a dulgheritului, meserie de bază în familia istro-română. Mama se numea Gica Tesla (Mandici) și se spune că era de o inteligență sclipitoare, cu toate că nu avea studii. Nicolae Tesla avea de mic capacități mentale excepționale și percepții extrasenzoriale, manifestări explicabile printr-o racordare la energiile subtile ale Universului.

Celebrul inventator român Henri Coandă afirma despre Tesla că „vorbea o frumoasă și străveche limbă română”, chiar dacă-și făcuse studiile în alte limbi decât cea maternă. Tesla a fost un deschizător de drumuri în nenumărate domenii tehnice, precum electricitatea, radioul, curenții de înaltă frecvență, sistemul de curent alternativ, câmpul magnetic rotativ, structura atomului etc.

Nu împlinise 30 de ani când a emigrat în SUA, la insistențele lui Charles Bechelore, un asistent al lui Edison. A fost primit rece de Edison și angajat ca inginer electronist în atelierele companiei lui. La scurt timp, Tesla se revoltă față de modul în care patronul său înțelegea să-și conducă afacerile și cercetarea științifică, demisionează și se hotărăște să lucreze pe cont propriu. După succesul sistemului său original bazat pe curenți alternativi polifazați, la începutul anului 1885 își înființează propria firmă. La scurt timp, aparent straniu, un incendiu îi distruge complet laboratorul din New York.

În 1891, realizează transformatorul care-i poartă numele și care permite obținerea unor tensiuni cu valori de milioane de volți, secretul nedeclarat al acestui uimitor câștig de putere fiind rezonanța cu energiile mediului! După cercetări făcute în domeniul transmisiei energiei electrice, Tesla a brevetat multe tipuri de aparate care nu erau alimentate prin cablu, iar în 1898 a făcut o demonstrație publică de radio-dirijare a unui navomodel.

Ca orice geniu neînțeles, Tesla a fost considerat de contemporani un excentric ce nu se sfia să vorbească despre transmiterea vocii și imaginii prin eter (înaintea inventării telefonului și televiziunii), despre „raze ale morții” capabile să distrugă avioane aflate la sute de kilometri depărtare și chiar să taie Pământul în două. Și tot el a fost cel care a înlocuit ineficientul sistem electric de curent continuu cu mai avantajosul sistem de curent alternativ.

Nicolae Tesla și-a dedicat viața proiectării unor dispozitive menite să servească Umanitatea în ansamblu. El este cel care a făcut posibilă impresionanta productivitate a industriei occidentale din secolul XX. Multe din descoperirile lui au dus la aplicații pentru care alți oameni de știință au fost onorați. Încercați să găsiți răspunsul la următoarele întrebări: Cine a inventat radioul? (Marconi); Cine a descoperit razele X? (Roentgen); Cine a inventat primul tub amplificator? (Lee de Forest). Uitați-vă în continuare să vedeți cine a descoperit tubul cu neon, vitezometrul, sistemul de aprindere al automobilelor, radarul, microscopul electronic și cuptorul cu microunde. Șansa de a întâlni numele lui Nicolae Tesla este infimă, cu toate că el a fost adevăratul descoperitor.

Sursa: V.O. Vâzdoagă - Extraterestrul român Nicolae Tesla, Editura Obiectiv, 2011



Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.